Una dintre cele mai cunoscute plante medicinale este menta (Mentha piperita), cunoscuta si sub numele de izma, izma creata, canfor, ninta de camfor, ninta rece.
Se spune ca numele acestei plante vine de la nimfa Mintha, personaj mitologic traitor in paduri, care a fost pedepsita de Zeus si transformata in floare. Nimfele sunt reprezentate de multe ori in desenele antice purtand pe cap coronite de menta ca semn al dragostei, asa cum astazi busuiocul simbolizeaza acelasi lucru in satele romanesti.
Menta era cunoscuta ca planta condimentara si medicinala inca din antichitate, romanii si grecii o foloseau mai mult in bucatarie, in vreme ce egiptenii au pus-o in fruntea listei de remedii botanice, folosind mai ales uleiurile in care macerau menta
Planta condimentara
Menta este bogata in vitaminele C, D, in calciu, magneziu, zinc si mai ales in uleiuri eterice care se gasesc in concentratia cea mai mare in flori si frunze. Aceste uleiuri sunt alcatuite mai ales din mentol si acesta este cel care da in principal gustul atat de placut, iute, racoritor al preparatelor la care se foloseste menta.
Cu menta se prepara sosuri, salate, deserturi si bauturi racoritoare. Multe lichioruri, creme si bomboane sunt aromate cu menta. Atat de mult folosita guma de mestecat este in principal aromata cu menta. Se prepara oteturi si uleiuri aromate cu menta, iar acestea se folosesc la aromarea salatelor, a salatelor de fructe sau a deserturilor cu fructe de vara.
Frunzele proaspete de menta sunt foarte des utilizate la decorarea unor preparate din paste sau legume, a sucurilor, sosurilor si supelor de rosii. Combinatia de menta si rosii este specifica bucatariei mediteraneene, este una dintre cele mai racoritoare si este recomandata mai ales in zilele toride.
Sos de menta
• 3 linguri cu varf frunze proaspete de menta • 3 galbenusuri • 300ml lapte •1 lingura unt • 2 lingurite zeama de lamaie • sare, piper, zahar
Se fierbe laptele si se toarna peste frunzele de menta. Se acopera vasul si se lasa 20 de minute la infuzat. Apoi se strecoara.
Se topeste untul si se adauga pe rand galbenusurile, amestecand mereu, pentru a obtine o compozitie omogena. Acest sos se prepara in doua variante: dulce sau sarata. Pentru varianta dulce, se adauga putin cate putin laptele si sucul de lamaie, amestecand mereu pentru omogenizare si pentru a nu se prinde sosul de vas. Se lucreaza la foc mic. Se indulceste dupa gust. Se fierbe sosul pana cand se ingroasa si ajunge la consistenta dorita. La final, se adauga putin piper care “trezeste” aroma mentei. Sosul dulce astfel preparat se foloseste la inghetate, salate de fructe, budinci. Se serveste in castroane decorate cu frunze de menta.
Pentru varianta sarata, se elimina zaharul din reteta si sosul se condimenteaza doar cu sare si piper, dupa gust. La varianta sarata se pot pastra frunzele de menta, taiate foarte marunt. Sosul astfel preparat se foloseste mai ales la paste, dar poate insoti si preparatele si salatele cu rosii.
Otet si ulei aromat
Se pun 3 linguri frunze de menta sau, si mai bine, 3 plante de menta(tulpina, frunze si flori), intr-o sticla. Peste acestea se toarna otet de mere sau ulei de masline. Sticlele se tin 10 zile in loc insorit, apoi se strecoara lichidele si se depoziteaza in sticle de culoare inchisa. Otetul si uleiul aromat se folosesc la aromarea salatelor si a deserturilor.
Menta - remediu antic
Partea aeriana a mentei - tulpina, frunzele si florile - se foloseste in scopuri medicale, de mii de ani. Romanii sustineau ca menta purtata in coronite pe cap, mai ales atunci cand este inflorita, provoaca buna dispozitie, o stare psihica pozitiva si odihneste mintea. Pliniu cel Batran purta tot timpul o astfel de coronita de menta pe cap.
Menta are rol antiseptic, digestiv, antiinflamator si dezinfectant al intregului sistem digestiv. Din menta se prepara ulei, otet si tinctura, infuzii, macerate sau decoct.
Ulei si otet de menta
In concentratie mare, uleiul de menta are rol anesteziant, de aceea se foloseste pentru masarea fruntii, cefei si tamplelor in caz de migrene si ameteli, sau dureri de dinti.
Pentru a improspata aerul din incaperi, se pune un vas cu apa fierbinte in care se toarna cateva picaturi de ulei de menta. Puneti cateva picaturi de ulei de menta pe becurile reci. Cand le veti aprinde, aroma de menta se va raspandi in toata casa.
Otetul aromat cu menta are si proprietati medicinale, fiind folosit la comprese care, aplicate pe frunte, inlatura starile de rau in caz de gripa, si durerile de cap.
Cateva picaturi de ulei sau otet de menta, luate pe un cubulet de zahar, alunga starea de indispozitie si oboseala.
Uleiul de menta calmeaza intepaturile de insecte. Planta uscata sau verde alunga tantarii si parazitii.
Tinctura de menta
Se umple o sticla cu frunze si tulpini de menta, taiate marunt sau zdrobite. Nu se indeasa plantele in sticla. Se toarna alcool dublu rafinat peste plante si se lasa la intuneric 10 zile. Din cand in cand se agita sticla. Dupa acest timp se strecoara si se poate folosi, luata in ceai sau apa pentru calmarea tulburarilor gastro-intestinale(diaree, voma, greata, balonare, colici, dischinezie biliara, intoxicatie)
In caz de raceli, astm, bronsite, sinuzite se pot face inhalatii cu tinctura de menta pusa in apa clocotita. Desfunda sinusurile, calmeaza tusea si relaxeaza respiratia.
Alifie cu menta
Se incalzeste 200g untura proaspata si se pun in ea 3 - 4 linguri frunze verzi de menta. Cand untura incepe sa clocoteasca, se ia vasul de pe foc, se acopera si se lasa la racit pana a doua zi. A doua zi se incalzeste din nou untura, se strecoara printr-o sita fina in cutii mici de plastic si se lasa la racit. Alifia astfel preparata are efect antibacterian, dezinfecteaza ranile si ulceratiile pielii si ajuta la calmarea durerilor reumatismale.
SURSA: Roxana ALBU-MIRODENII (text preluat de pe scribd.com)
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu